Don't worry, darling (2022)

 

Director: Olivia Wilde

Scenarist: Katie Silberman, Carey Van Dyke, Shane Van Dyke

Actori: Florence Pugh, Harry Styles, Chris Pine

Gen: Thriller, Mistery

Rating: 3.5/5

Plot: O femeie din anii 1950, ce locuiește cu soțul ei într-o lume perfectă, începe să se teamă de secretele ascunse în spatele fațadei glamoroase.

*

Wow. Fix 3 reprize mi-a luat să văd acest film, pe care l-am început chiar acum o săptămână. Nu e lăudabil. Nu știu dacă mai există cineva care n-a văzut filmul (ok, probabil că există). Voi începe cu opinia mea *spoiler free* și undeva mai jos vă voi anunța când încep spoilerele. Cei care au văzut filmul vor înțelege.

Există două motive pentru care am ajuns să mă uit la acest film:

1. Harry Styles. Duh. Gosh.

2.  O scenă ce am văzut-o recent pe reels, cu ei doi, care mi-a plăcut mult because I'm a sucker for movies of married couples with problems.

Voi recunoaște: filmul m-a ținut în priză până la final. Și am bănuit despre ce este vorba, dar nu am avut de fapt nici cea mai mică idee pe parcursul filmului. Asta e și vina mea, că nu „prevăd” niciodată plotul cum fac alte persoane. Mi-am luat mega spoiler între timp și nici măcar atunci n-am reușit să prevăd ce se va întâmpla. Atât zic: am crezut că va fi în genul The Truman Show și n-a fost absolut deloc cazul.

Acum, că l-am văzut, nu am să mint: am rămas cu un sentiment incomplet, cu un putea mai mult. De ce? Nu știu. Putea să dea mai multe detalii, mai multe informații despre poveste. A fost o poveste cu multe goluri ce au rămas neumplute în final, iar eu urăsc asta și în cărți, dar și în filme. Probabil mai tare la filme.

Asta nu face din Don't worry, darling un film slab... Dacă nu-mi punea mintea la încercare, nu mai eram aici așteptând să scriu despre opinia mea cu privire la plot.

La final am văzut că regizoarea filmului e o femeie, și, nu vreau să generalizez, dar parcă totul a făcut sens. Simt că filmul, de fapt, este puternic feminist, abordând și această „lume a femeii din anii 50”, de fapt o lume a bărbaților, unde femeile nu sunt decât casnice, singura datorie fiind să-și întrețină fizicul și să-și aștepte soțul cu casa lună și masa pusă. Dar de fapt, cred că filmul este mai mult de atât: cred că este despre realitatea în care suntem toți captivi, și cum alegem unii dintre noi să evadăm, sau să ne anulăm simțurile și să uităm, pentru un timp limitat, de cruzimea realității. Fie că folosim droguri, alcool, social media. Că alergăm sau facem bungee jumping. Mulți alegem căi de a ne dezbina de realitate, chiar și pentru câteva minute, cu toate riscurile ce le pot aduce. 

***Spoiler alert***

Vă rog nu spuneți că nu v-am anunțat. De aici mai departe, doar cine a văzut filmul. Sau, cum s-ar zice, continuați pe propria răspundere.

Na bun. Teoria conspirației, să începem. N-am neapărat o teorie, adică mie totul mi se pare foarte clar. Dar recunosc că nu este totul foarte clar. 

Eu am fost atâta de șocată că am ratat toate detaliile, eram doar în stare de șoc.

Hai să notăm pe scurt ce cunoaștem:

Este o scenă specifică, cea în care noul cuplu este „primit” în Victory Project, și în care cred că oricine își poate da seama că „Victory Project” are iz de cult. Și lumea aceasta este setată într-un deșert. De ce? De ce, căci Frank putea să îi ducă oriunde, tocmai deșert? Probabil, zic eu, fiindcă nimeni nu poate alerga în deșert să ajungă la Headquarters. Și prin nimeni, mă refer la femei. Bărbații, în fiecare dimineață, se urcă în mașini și conduc până în deșert. Am auzit teoria că exact acolo în deșert s-ar întoarce înapoi în realitate, să muncească. Aici ar fi două teorii:

• Bărbații sunt cei „conștienți”. Ei știu în ce realitate se întorc, așa că pot face tranziția în orice punct, în orice locație. Atât că fug undeva departe, ca să nu fie văzuți de femei. În plus, e util fiindcă ele cred că ei lucrează. 
• Există din acest univers, o singură cale de ieșire, un singur „exit”: clădirea Headquarters, iar bărbații merg în deșert ca să ajungă acolo, deși această scenă nu este arătată în film.

Am mai văzut o teorie interesantă despre condus. Anume, că nicio femeie din film nu știe (sau crede că nu știe) să conducă tocmai ca să nu aibă acces în deșert nici dacă ar vrea. Aici ar fi un aspect interesant: mai pe la începutul filmului, Jack o „învață” pe Alice să conducă. De fapt, el o obligă să învețe, mai în glumă mai în serios. Iar la un moment dat îi pune mâna peste ochi: să conducă fără să vadă. Să se conducă prin lume fără să vadă realitatea, exact ceea ce Jack îi face. Am două teorii pentru asta:

• Nu înseamnă nimic, e doar un joculeț pentru el (îmi e greu să cred, și îmi e greu să cred că Frank ar fi de acord ca femeile din Victory Project să știe să conducă);
• Jack se simte vinovat pentru că o ține pe Alice captivă și vrea să îi ofere o șansă la libertate (să poată evada dacă vreodată va fi cazul).

Eu am avut impresia, nu știu de ce, că Jack chiar lucrează pentru Frank, că el chiar lucrează în acest proiect și câștigă bani. Ok, în realitatea cealaltă, dar că ar câștiga totuși bani lucrând alături de el. Văzându-l pe Jack Chambers în realitate, și cum îi ascultă podcastul lui Frank online, sete clar că nu lucrează cot la cot, și este clar că muncește ca să îl plătească pe Frank să o țină pe Alice captivă tot timpul, iar pe el... poate 8-10 ore pe zi. Atât cât se poate.

Ce nu înțeleg eu este de ce Jack arată atât de rău în realitate și atât de bine în lumea simulată. În primul rând: au reușit să îl facă pe HARRY STYLES să arate dezgustător ceea ce e incredibil. În fine. Dar în lumea simulată arată sublim. Atât de greu îi era să se aranjeze și el puțin și în lumea reală? În fine, acum că Alice e adormită, înțeleg că nici nu-i mai pasă de aspectul lui fizic în lumea reală.

Shelly... fantastică scena, nu am putut însă să o înțeleg. Cred că știa. Și cred că plănuise cumva, cu mai mult sau mai puțin timp înainte, totul.

Cam atât din partea mea. Go check out the movie :)